Supă grecească de linte
Posted by: justbride on: 08/02/2010
Lintea, ca mai toate leguminoasele, are foarte multe proteine şi este este cea mai recomandată pentru pitici deoarece nu balonează. Soniei îi dau linte cam de pe la 5 luni, aşa că am fost foarte bucuroasă să descopăr zilele trecute într-o carte de bucate grecească (thanks Ema!) reţeta unei supe de linte.
Astăzi am înfăptuit-o şi … s-a terminat deja 
.
Ingrediente:
cam 200-250 g linte roşie (eu rareori măsor ingredintele pentru mâncăruri)
o ceapă medie
un morcov (reţeta originală e fără)
2 căţei usturoi
o frunză de dafin
o lingură ulei de măsline
o ceaşcă suc de roşii
Prepararea e foarte simplă. Spală lintea şi pune-o la fiert în multă apă.
Toacă ceapa, usturoiul, morcovul. După ce lintea clocoteşte un pic, schimbă apa. Pune-o la fiert împreună cu celelalte ingrediente, inclusiv dafinul şi sucul de roşii.
Adaugă un vârf de cuţit cu sare. La final, poţi adăuga şi puţin pătrunjel tocat (nici el nu e în reţeta originală) pe care nu îl laşi să fiarbă.
Pentru Sonia am pasat un polonic mare cu supă şi am amestecat-o cu puţine cereale din orez pentru că şi pasată fiind, tot se mai simt cojile de la linte pe ici pe colo. Cerealele au îngroşat puţin supa şi astfel cojile nu s-au mai simţit aproape deloc.
5 yummies
“Omletă” cu legume la cuptor
Posted by: justbride on: 05/02/2010
M-am gândit cum să denumesc mâncarea asta şi cred că cel mai bine o descrie cuvântul “omletă” deşi numai omletă nu prea e:) . În original se numea tortilla, dar am schimat atât de multe la ea încât nu mai e nici tortilla. Dar, hai să o lăsăm omletă.
Vă avertizez încă de pe acum că e aşa de bună încât cu mari eforturi am păstrat o porţie pentru prânzul de mâine al Soniei, iar tati a mai prins doar o linguriţă, de gustat doar.
Ingrediente:
2 ouă
un cartof
o mână de legume asortate, congelate (le puteţi înlocui cu legume proaspete dar nu vă trebuie decât câte puţin din fiecare; cu restul puteţi face o supă, oricum)
brânză Chedar rasă (o mână bună)
o ceapă verde
ulei de măsline
Am pus la fiert cartoful curăţat şi tăiat cubuleţe. Între timp, am lăsat la dezgheţat legumele şi le-am tăiat bucăţele şi mai mici decât erau. Am folosit un amestec Bonduelle cu morcovi, fasole păstăi, mazăre, conopidă şi broccoli. Am tocat mărunt şi ceapa verde, atât partea albă cât şi cea verde.
Am pus într-o tigaie un pic de ulei de măsline şi am călit legumele câteva minute, cât să se înmoaie. Am adăugat ceapa verde şi am mai călit 1 minut.
Am bătut cele două ouă întregi cu brânza rasă. Am pasat cartoful fiert şi l-am amestecat cu legumele. La final am adăugat oul bătut cu brânză şi am dat la cuptor într-o formă din sticlă termorezistentă unsă cu puţin ulei. Am lăsat până s-a rumenit la fundul vasului şi un pic pe deasupra.
Sonia mănâncă deja cu bucăţele aşa încât nu a fost nevoie să dau la blender mâncarea dar am pasat-o bine cu furculiţa şi, pentru că era destul de fadă, de la cartof, am adăugat două linguri de smântână. A ieşit extrem de yummy.
Pentru bebeluşii mai mici puteţi fierbe legumele în puţină apă sau le puteţi găti la aburi iar apoi urmaţi aceiaşi paşi. În loc de smântână puteţi pune iaurt gras. Iar dacă nu i-aţi introdus încă albuşul în dietă, atunci puteţi bate cele două gălbenuşuri cu un pic de lapte. În rest urmaţi reţeta. Garantez succes deplin.
Poftă mare!
5 yummies +
“Tartă” cu mere
Posted by: justbride on: 04/02/2010
Am luat din nou la răsfoit cele două cărţi de bucate pentru bebeluşi. Am trecut deja la etapa 9-12 luni şi chiar dacă mă simt foarte confortabil cu unele reţete pe care Sonia le adoră, parcă simt nevoia din când în când să îi mai diversific meniul. Mai ales meniul de mic dejun la care fructele sunt aproape obligatorii, iar reţetele acceptate de Sonia prea puţine.
Aşa am dat peste o reţetă de tartă cu mere pentru pitici. Tartă e mult spus, dar reţeta e bună. De fapt, e un fel de reţetă îmbunătăţită a şodoului pe care l-am mai făcut mai demult.
Ingrediente:
un măr decojit, tăiat în bucăţele
apă, scorţişoară
lapte fierbinte (150 ml)
un ou sau două gălbenuşuri
zahăr vanilat
unt
Se fierbe mărul în puţină apă cu un praf de scorţişoară, la foc mic, într-un vas acoperit cu capac. La final mărul trebuie să fie moale. Nu cred că e necesar să îl fierbeţi mai mult de 7-8 minute.
Ungeţi cu un pic de unt un vas din sticlă termorezistentă. Puneţi bucăţelele de măr la fundul vasului.
Într-un castron bateţi oul sau gălbenuşurile cu 1/3 de plic cu zahăr vanilat şi turnaţi apoi laptele fierbinte peste ou, câte puţin. Alternativă la zahărul vanilat: puteţi fierbe în lapte o bucată baton de vanilie.
Turnaţi compoziţia de ouă şi lapte peste mere. Daţi la cuptor jumătate de oră la foc mediu. Crema trebuie să fie cât de cât închegată dar nu lăsaţi să se caramelizeze pe deasupra câci va fi mai greu de pasat.
La final, după ce s-a mai răcit, pasaţi cu furculiţa sau la blender o parte din “tartă”. E suficientă pentru 2-3 porţii dar nu congelaţi, iar ce rămâne serviţi copilului în cel mult 24 de ore.
5 yummies
Smoothie cu fructe de iarnă
Posted by: justbride on: 03/02/2010
Sonia nu a fost o fană a fructelor niciodată. Cel mai mult au ajuns însă să îi placă merele dar nu oricum, ci mai ales întregi, începute deja de mami, când pot fi apucate cu ambele mânuţe şi roase de ciudă cu nimic altceva decât gingiile din dotare. La 10 luni nu are încă niciun dinte iar merele le roade cum poate de pe la 7 luni:)
În încercarea mea de a o determina să mănânce măcar un sfert sau o jumătate de fruct în fiecare zi, mi-a venit prin cap ideea să îi fac diverse creme cu fructe proaspete. Eu le zic smoothies deşi nu au iaurt, smântână, frişcă sau alte altfel de ingrediente.
Prima dată am făcut o reţetă din:
sucul de la un măr (dat prin storcător)
un kiwi
o banană
Am stors mărul la centrifugă şi apoi am amestecat la blender sucul de măr cu un kiwi decojit şi tăiat bucăţi şi cu o banană, decojită şi ea i ruptă în bucăţi. A ieşit o spumă foarte foarte bună la care, evident, Sonia s-a strâmbat după ce a luat vreo 2-3 linguriţe. Am păcălit-o apoi să mănânce cam un sfert dintr-o cănuţă de-a ei, împărţind linguriţele: 3 la mami şi una la ea.
A doua oară am făcut un smoothie numai din kiwi şi banană, evident, am pus doar jumătate din banană ca să rămână cât de cât fluid. Pe acesta l-am amestecat cu un pic de biscuiţi şi cereale de bebeluş. Nu prea le-a apreciat deşi rezultatul era foarte yummy. Cel puţin, tati s-a bucurat de el.
Voi încerca zilele viitoare şi alte reţete pe care vi le voi dezvălui şi vouă. Şi chiar vă invit să-mi spuneţi cum au reacţionat piticii voştri la ele. Iar dacă aveţi idei referitoare la problema Soniei cu fructele, aş aprecia dacă mi-aţi lăsa comentarii. Menţionez că mănâncă măr copt cu brânzică, banane natur din când în când (adică necoapte sau amestecate cu altceva) şi mai ia şi câte o gură de kiwi când are chef dar nu prea des. Şi mango i-a plăcut când i-am dat într-o zi, dar îl bănuiesc că a cam deranjat-o la stomăcel.
Ambele reţete de smoothie cu kiwi şi banane sunt cam de 4-5 yummies.
Un fel de curry
Posted by: justbride on: 26/01/2010
Deseori mă inspir pentru reţetele piticuţei după cărţi de bucate pentru copii mici sau de pe cele câteva site-uri dedicate. Reţeta care îmi face cu ochiul o prepar dar aproape niciodată aidoma celei originale.
Reţeta de faţă e însă o invenţie proprie 100% iar dacă nu o scriu repede o uit chiar şi eu:).
Ingrediente:
o bucată carne de pui – pulpa dezosată e mai ok decât pieptul dar eu am folosit piept că de ăsta aveam prin congelator
1 cartof mai măricel sau 2 mai mici
doi pumni de legume mixate congelate (păstăi de fasole, mazăre, morcovi, conopidă, brocolli)
un praf de curry
un pic de unt
Puiul meu era fiert deja pentru că am avut nevoie de supa de pui pentru altă mâncare. Dar, fără îndoială că e mai gustos dacă îl faceţi direct la cuptor.
Puneţi într-un vas termorezistent (din sticlă) o coală de hârtie de copt sau o bucată folie de aluminiu. Adânciţi cu palma ca să vă încapă ingredientele.
Tăiaţi puiul şi cartofii cubuleţe. Puneţi-i în coşuleţul făcut din hârtia de copt. Adăugaţi peste pui şi cartofi legumele şi praful de curry. La final puneţi un cubuleţ de unt şi strângeţi hârtia bine astfel încât să nu se poată deschide. Dacă nu stă pe poziţii, atunci fixaţi-o cu o scobitoare.
Puneţi la cuptor pentru aproximativ jumătate de oră sau atât cât trebuie dar încercaţi din sfert în sfert de oră să vedeţi dacă s-au înmuiat carnea şi cartofii. După ce aţi copt coşuleţul, lăsaţi la răcit şi pasaţi cu blenderul mai mult sau mai puţin, în funcţie de textura pe care o acceptă piticul. A, şi nu uitaţi să adăugaţi la pasat iaurt sau smântână.
Sonia a păpat tot în două reprize. Nu am apucat să congelez nimic.
5 yummies
Piure de pere şi banane coapte
Posted by: justbride on: 15/01/2010
E una dintre cele mai simple reţete pe care i le-am făcut până acum Soniei şi chiar dacă ea are 9 luni şi ceva, piureul poate fi dat piticotului vostru chiar de pe la 5 sau 6luni, dacă începeţi diversificarea mai târziu. E foarte gustos dar, atenţie, căci perele pot deranja puţin stomăcelul celui mic.
Pentru minunatul piure aveţi nevoie de o pară şi o banană. Opţional puteţi adăuga arome.
Eu i-am dat dimineaţă piureul în două variante. Vă explic imediat.
Am curăţat para de coajă, am tăiat-o felii. Am curăţat banana şi am tăiat o jumătate din ea în felii. Voi puteţi să folosiţi toată banana; Sonia nu prea e fan banane coapte şi atunci m-am gândit să nu forţez norocul .
Am pus fructele pe o coală de hârtie de copt, le-am adăugat puţin sirop de arţar şi puţin zahăr vanilat. Am strâns hârtia ca pe un coşuleţ şi am pus coşuleţul într-un vas de sticlă termorezistent. Le-am dat la cuptor aproape jumătate de oră (cred că vreo 25 de minute de fapt).
După ce s-au mai răcit, le-am pasat la blender şi gata.
Mă rog, aproape gata. I-am dat Soniei jumătate din piure, aşa cum era, iar jumătate l-am amestecat cu brânzică de vaci. Mi s-a părut mai bună a doua jumătate dar ea se cam săturase deja, aşa că i-am păstrat restul pentru mâine.
cu brânzică – 5 yummies
fără brânzică – 4 yummies
Risotto cu ardei roşu şi dovlecel
Posted by: justbride on: 13/01/2010
Am folosit reţeta de bază dintr-o carte scrisă de Jamie Oliver şi publicată de Jurnalul Naţional, pe care, evident, am îmbunătăţit-o cu ce ştiu eu că îi place Soniei. A ieşit risotto cu ardei roşu şi dovlecel.
O reproduc din memorie.
Ingrediente:
o ceapă mică
o bucată de ţelină mare sau o ţelină mică
1/2 ardei roşu
1/2 dovlecel
2 căţei de usturoi
câteva linguri ulei de măsline
o cană cu orez cu bobul rotund sau orez pentru risotto
un pic de vin (un sfert de pahar sau mai puţin; opţional)
supă sau apă (vreo 3 căni)
unt (o linguriţă)
parmezan ras (o mână bună)
ierburi (busuioc sau pătrunjel, foaie de dafin)
Toacă ceapa, usturoiul şi ţelina cât mai mărunt. Toacă ardeiul, dovlecelul în bucăţi mici. Căleşte ceapa şi ţelina pe foc mic vreo 3 minute. Pune orezul şi căleşte-l şi pe el până devine translucid (adică vreo 2-3 minute). Adaugă vinul. Trebuie să sfârâie. Fierbe până când vinul este aproape absorbit de orez. Dacă bebeluşul e prea mic pentru vin atunci treceţi direct la etapa următoate.
Adăugaţi supa sau apa (eu am pus supă de gâscă pe care am decongelat-o, dar şi apă), usturoiul şi foaia de dafin.
Fierbeţi cam 5-7 minute. Adăugaţi ardeiul şi dovlecelul şi mai fierbeţi până când se înmoaie orezul. Adăugaţi câte puţină apă dacă scade sosul prea mult.
În final adăugaţi untul, lăsaţi să se înmoaie şi stingeţi flacăra. Puneţi parmezanul şi busuiocul proaspăt (eu am pus la congelator câteva frunze întrei de busuioc şi acum doar scot câte două şi le toc).
Şi cam gata. E atât de bun încât poate constitui foarte bine o garnitură la friptură sau poate fi mâncat ca atare, cu salată verde, şi de către mami şi tati. Pentru Sonia l-am pasat un pic la blender căci încă nu mănâncă mâncarea cu bucăţi mai mari. Dacă iese prea puţin zemos, adăugaţi un pic de apă atunci când îl pasaţi. E foarte yummy şi poate fi încercat şi în alte combinaţii.
5 yummies
Cuşcuş cu legume
Posted by: justbride on: 10/01/2010
Tare bucuroasă am fost când am început să găsesc cuşcuş prin magazinele româneşti. Am prins gustul lui când am fost în Tunisia acum câţiva ani şi l-am mâncat cu carne de pui, legume şi sos foarte picant.
Aveam într-o cărticică cu reţete pentru copii mici câteva reţete cu cuşcuş şi tare mi-era ciudă că la noi nu se găseşte aşa ceva. Prima pungă cu un fel de cuşcuş grecesc (de fapt nişte paste care imită cuşcuşul cu bob mare) am luat-o de la Mega Image. Acum am văzut că există tot la Mega Image şi cuşcuş cu bob mediu produs de Delhaize şi la Auchan unul produs de ei, tot cu bob mediu.
Deocamdată, Soniei i l-am gătit pe cel cu bob mare pe care l-am luat prima dată. Niciodată nu folosesc reţetele aşa cum sunt ele prin reviste. Mai ales când e vorba de mâncăruri şi nu de prăjituri unde cam trebuie să respecţi gramajele ca să iasă ceva cam ca în poză.
Pentru cuşcuşul cu legume din care a mâncat două zile şi tot mai are juma’ de porţie am folosit:
2 mâini cuşcuş bob mare
1/2 ceapă
1/2 ardei roşu
1/2 dovlecel
1 căţel de usturoi
o roşie
suc de roşii (câteva linguri sau depinde cât de acrişoară vreţi să iasă mâncarea)
apă, un pic de sare, 2 linguri ulei de măsline
2-3 frunze de busuioc proaspăt sau jumătate de linguriţă de busuioc uscat
Se toacă mărunt ceapa, ardeiul şi usturoiul. Se toacă dovlecelul cubuleţe iar roşia se curăţă de pieliţă şi se toacă tot cubuleţe. Frunzele de busuioc se mărunţesc.
Se pune într-o tigaie uleiul, se căleşte ceapa şi ardeiul pentru 2-3 minute. Se adaugă dovlecelul şi usturoiul, apoi sucul de roşii. Se pune o cană cu apă şi puţină sare (un vărf de cuţit). După ce au fiert legumele şi sunt relativ moi se adaugă cuşcuşul şi se amestecă frecvent ca să nu se lipească. După ce s-a mai umflat se pune roşia tocată şi se mai lasă puţin pe foc. La final se adaugă busuiocul proaspăt şi se închide aragazul. Dacă folosiţi busuioc uscat îl puneţi atunci când puneţi şi roşia.
Copiii mai mari îl pot mânca ca atare. Pentru piticii de până la un an se poate pasa la blender. Sonia l-a mâncat semipasat căci îi place mâncarea cu bucăţele deja, dar dovleceii erau tăiaţi în bucăţi prea mari.
5 yummies
Reţeta XXX
Posted by: justbride on: 07/01/2010
…adică numai pentru adulţi . Piticii mici nu au voie aşa ceva. Dacă sunt însă un pic mai mari şi au dat de gustul zahărului, pot fi reduşi la tăcere cu o asemenea minunăţie: Milch Schnitte, by Laura. I-am descoperit blogul citind Doar o revistă. Parcă aşa se numeşte.
Şi de când l-am descoperit nu mă mai satur privindu-l. De Crăciun, am încercat reţeta de mai sus care a ieşit absolut minunată. Noroc că bunicul nu e pasionat de dulce şi nici Sonia nu a încercat încă fructul oprit, adică prăjiturile pe care le mai face mami din când în când. Aşa că am savurat-o în trei, timp de trei zile. Căci, deh, esenţele tari se ţin în recipiente mici. Am mâncat şi noi cu moderaţie căci se termina altfel prea repede.
Recomand însă însiroparea blatului. Cred că data viitoare o înec în sirop de caramel şi rom:). Şi cred că îi mai trântesc deasupra şi o glazură din ciocolată albă.
+5 yummies
Clătită cu banană
Posted by: justbride on: 04/01/2010
La rugămintea Loredanei, revin cu un soi de finger food pentru pitici care deja mestecă şi sunt interesaţi să apuce mâncarea cu mânuţele. Iniţial am vrut să fac un fel de pancake dar nu am mai avut timp să caut şi reţeta de aluat pentru pancake aşa că am improvizat. A ieşit ceva bunuţ pe care Sonia l-a molfăit foarte curioasă dar nu cu prea mare poftă, căci abia terminase de păpat un ou bătut, îmbunătăţit cu ceapă şi dovlecel.
Ingrediente:
o banană
un gălbenuş de ou / un ou (dacă piticul are mai mult de un an şi are voie albuşuri)
lapte
făină albă de grâu (cam o lingură)
un pic de zahăr vanilat, eventual scorţişoară şi sirop de arţar
Am separat albuşul de gălbenuş şi l-am pus într-un castronaş. Am adaugat făina şi un pic de lapte. Am amestecat şi am adpugat lapte din nou astfel încât, la final, amestecul era fluid dar mai păstos, nu foarte subţire. Am pus puţin zahăr vanilat. Merge şi un pic de scorţişoară.
Am uns o tigăiţă antiaderentă cu un pic de ulei şi am pus-o pe foc (ochiul cel mai mic de la aragaz, flacără medie). Când s-a încins am pus feliuţe de banană pe care le-am întors după un minut. Atenţie că se înmoaie foarte repede şi dacă nu eşti pe fază nu prea mai ai cum să le întorci.
După ce le-am întors, am mai lăsat la călit 30 de secunde şi am turnat pasta de clătite peste feliile de banană. După câteva minute, timp în care clătita trebuie să se rumenească puţin, am întors-o şi am mai lăsat-o 30 de secunde.
După răcire am rupt o parte din ea în bucăţele ca să tentez copilul să le ia şi să le bage în guriţă. Am lăsat şi o parte mai mare, ca să poată şi ea să rupă bucăţele. Le-a gustat şi i-au plăcut. Restul a păpat cu poftă mami şi tati. Îi dau doar 4 yummies pentru că am folosit aluat de clătite normal şi nu a ieşit prea pufoasă.
4 yummies
Comentarii recente